una sorpresa inesperada en la mañana

A intrat in normalitate ca in zilele lucratoare sa ne trezim cu greu, cu fetele creponate si abia, abia sa ne miscam, cu pasi de pinguini imperiali inspre baie. Si azi dimineata a fost la fel pana cand, la masa, Luca ma roaga aproape somnoros: tatii… tatii… il mai stii pe batranul ala cu barba care canta muzica aia si batea din palme… ala tatii care canta flamenco si care era urat ca o maimutzica… Da, zic, imi amintesc, Camaron de la Isla…

Mi s-a parut ca dintr-o data e dupa-masa… ca doar spre seara ne vin idei…

Am luat tableta, am pornit wireless-ul si am ascultat putin… putin de tot…

o zi dintr-aia…

azi e o zi dintr-aia de care toti avem in viata, dupa un examen greu, dupa ce-ai luat la facultate sau liceu. e bine dar astepti cu emotie inceputul de an, sa-ti vezi colegii noi. Sa afli daca sunt mai destepti ca tine sau mai haiosi.

aberez in liniste de taste. e prima mea zi de preaviz. in septembrie incepe scoala.